Umbrele nu sunt reale
Umbrele nu îţi adună fusta înflorată
ridicându-ţi-o deasupra capului.
nu o săruta, îngropându-şi faţă în ea,
nu o aşează încet pe pat. N-ai să vezi nicicând o umbră
strecurându-şi mână
pe sub cămaşa ta , atât de delicat, întâi,
un roi de albine îndrăgostite
îţi învăluie sânul,
creând o noua piele, o noua minte
în care doar pentru asta trăieşti,
doar pentru a fi loc de odihnă
şi de întoarcere acasă unui singur bărbat.
Nu te-mbăiezi cu umbrele.
Nu-ţi cântă niciodată. Şi când te ridică
deasupra scândurii de uscat rufe
pentru un sărut la un alt nivel
nu te simţi de parcă ai fi primit
istoria întreagă a darurilor lumii.
[Poet page]
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment